Majoritatea cazurilor de pneumonie nosocomială sunt cauzate de Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella pneumoniae și Escherichia coli1

Este adecvată luarea în considerare a acestor agenți patogeni în HABP (pneumonie bacteriană dobândită în spital) / VABP (pneumonia bacteriană asociată ventilaţiei mecanice) înainte de cultură și de testarea susceptibilității

Agenți patogeni Gram-negativi în pneumonia nosocomială

Descrierea studiului

Studiul pentru monitorizarea tendințelor de rezistență antimicrobiană SMART a fost inițiat de Merck în 2002, pentru a monitoriza susceptibilitatea in vitro a izolatelor bacteriene aerobe și facultative aerobe Gram-negative, inclusiv infecții intra-abdominale (IIA) la 17 antibiotice și 11 antimicrobiene active pe Pseudomonas, fiind desfăşurat la nivel internațional, permițând analizele longitudinale, care să determine dacă tiparele de susceptibilitate se schimbă în timp. Colectarea izolatelor bacteriene din infecțiile tractului urinar (ITU) a început la sfârșitul anului 2009. Colectarea izolatelor bacteriene din infecțiile tractului respirator (ITR) a început în 2015 și a bacteriemiilor în 2018.

Limitările datelor SMART includ lipsa informațiilor clinice care să confirme natura izolatelor bacteriene: nosocomială versus dobândită din comunitate și numărul de locuri de investigație SMART care a variat în fiecare an.

P. aeruginosa și Enterobacteriaceae (E. coli și K. pneumoniae) reprezintă aproape 60% din totalul infecțiilor nosocomiale cu bacterii Gram-negative la nivel global

CR, rezistent la carbapeneme; HABP, pneumonie bacteriană dobândită în spital; VABP, pneumonia bacteriană asociată ventilaţiei mecanice.

Referințe
1. Global SMART Data of File, 2017. HQNON00066

RO-ZER-00013

Rata mortalității în rândul pacienților cu vHABP este mai mare decât la pacienții VABP și HABP fără ventilație mecanică1

În această analiză, pacienții cu pneumonie nosocomială sunt clasificați ca având unul dintre următoarele 3 diagnostice:

- Pacienți cu HABP (pneumonie bacteriană dobândită în spital).
Apare la 48 de ore sau mai mult după internare2
- Pacienții cu vHABP (pneumonie bacteriană dobândită în spital care necesită ventilație mecanică)
Apare la 48 de ore sau mai mult după internare2
- Pacienți cu VABP (pneumonia bacteriană asociată ventilaţiei mecanice).
Apare la 48 de ore sau mai mult după ventilația mecanică2

Studiu prospectiv al Universității din Barcelona ce a inclus pacienţi cu 421 de episoade din unități medicale și chirurgicale, care se aflau sub suspiciunea unei pneumonii bacteriene dobândite în Secția de Terapie Intensivă. Pacienții au fost incluși consecutiv, și a fost analizat doar primul episod de pneumonie. Scorurile APACHE II și SOFA la debut la pacienții cu vHABP au fost mai mari decât cele pentru pacienții cu HABP și VABP . Creșterea ratei mortalității generale a fost semnificativă statistic în vHABP , comparativ cu HABP (P <0.05) și VABP (P = 0.021).

APACHE II - acute physiological assessment and chronic health evaluation II; SOFA - sequential organ failure assessment

Referințe
1. FNIH. Considerations for clinical trial design for the study of hospitalacquired bacterial pneumonia and ventilatorassociated bacterial pneumonia. Foundation for the NIH Biomarkers Consortium HABP/VABP Project Team, mai 26, 2017. fnih.org/whatwe do/biomarkersconsortium/programs/ventilatoracquiredbacterialpneumonia. Accesat la data de 18 mar 2019.
2. Kalil AC, Metersky ML, Klompas M, et al. Management of adults with hospitalacquired and ventilatorassociated pneumonia: 2016 clinical practice guidelines by the Infectious Diseases Society of America and the American Thoracic Society. Clin Infect Dis. 2016;63:e61e111.

RO-ZER-00013

Tractul respirator este cel mai frecvent loc de infecție cu Pseudomonas aeruginosa rezistentă la carbapeneme în rândul pacienților cu septicemie1

Ratele mortalităţii în rândul pacienților cu septicemie cu P. aeruginosa rezistentă la carbapeneme au fost mai mari pentru cei cu infecții ale tractului respirator (pneumonie) față de cei cu alte localizări ale infecției

Analiză retrospectivă, centru unic, din Statele Unite ale Americii, 2.736 de pacienți adulți spitalizați. Toți pacienții incluși au prezentat infecții bacteriene Gram-negative rezistente la carbapeneme. Un total de 215 de pacienți cu septicemie datorată infecției P. aeruginosa rezistentă la carbapeneme au fost incluși în analiza finală.
P. aeruginosa rezistentă la carbapeneme a avut orice localizare; septicemia a fost definită ca ≥2 criterii de răspuns inflamator sistemic (SIRS); rezistența la carbapeneme a fost definită ca non susceptibilitatea fenotipică la meropenem sau imipenem.

Limitările acestui studiu: Deoarece acest studiu a fost o analiză retrospectivă dintr-un singur centru, probabil că nu dispune de suficientă putere pentru a detecta diferențele între anumite regimuri de antibiotice; evaluarea a inclus rezultatele culturilor din toate localizarile infecției - inclusiv zone non-sterile care pot reprezenta colonizarea în locul infecției (colonizările cunoscute au fost excluse) ; lipsa analizei strategiei de dozare poate conduce la denaturarea rezultatelor.

BSI, bacteriemie; CR, rezistent la carbapeneme; IIA, infecție intra-abdominală; ITU, infecție a tractului urinar.

Referințe
1. Britt NS, Ritchie DJ, Kollef, MH, et al. Importance of site of infection and antibiotic selection in the treatment of carbapenemresistant Pseudomonas aeruginosa sepsis. Antimicrob Agents Chemother. 2018;62(4):1-5.

RO-ZER-00013

Expunerea anterioară la antibiotice a reprezentat unul dintre primii 3 factori de risc asociați mortalităţii în rândul pacienților depistați cu infecție cu Pseudomonas aeruginosa rezistentă la carbapeneme1

Tractul respirator - cea mai frecventă localizare a infecției - a fost asociat cu cel mai mare risc de mortalitate, față de alte localizări

Toți pacienții din acest subgrup au prezentat septicemie
Aproape jumătate dintre pacienți au avut infecții ale tractului respirator

Analiză retrospectivă, centru unic, din Statele Unite ale Americii, 2736 de pacienți adulți spitalizați. Toți pacienții incluși au prezentat infecții bacteriene Gram-negative rezistente la carbapeneme (CR). Un total de 215 de pacienți cu septicemie datorată infecției P. aeruginosa rezistentă la carbapeneme au fost incluși în analiza finală. P. aeruginosa rezistentă la carbapeneme a avut orice localizare; septicemia a fost definită ca ≥2 criterii de răspuns inflamator sistemic (SIRS); rezistența la carbapeneme a fost definită ca non susceptibilitatea fenotipică la meropenem sau imipenem.

Limitările acestui studiu: a fost o analiză retrospectivă și nu a avut puterea de a detecta diferențele între unele regimuri de antibiotice; evaluarea a inclus rezultatele culturiilor din toate localizările- inclusiv zonele non-sterile care pot reprezenta colonizarea în locul infecției (colonizările cunoscute au fost excluse; analiza a fost limitată la pacienții cu septicemie) și lipsa analizei strategiei de dozare a antibioticelor poate conduce la denaturarea rezultatelor

Referințe
1. Britt NS, Ritchie DJ, Kollef MH, et al. Importance of site of infection and antibiotic selection in the treatment of carbapenemresistant Pseudomonas aeruginosa sepsis. Antimicrob Agents Chemother. 2018;62(4):1-5.

RO-ZER-00013

Bacteriemia este asociată cu mortalitate crescută în pneumonia nosocomială1

Studiu prospectiv, observațional, multicentric, pacienți internați în secția de terapie intensivă pentru pneumonie sau care necesită ventilație mecanică invazivă mai mult de 48 de ore. Probele de sânge au fost colectate de la 479 pacienți (69,5%), iar 70 (14,6%) dintre aceștia au fost testaţi pozitiv pentru bacteriemie. Bacteriemia este definită ca ≥1 hemocultură pozitivă care nu are legătură cu o altă sursă de infecție și ≥1 cultură respiratorie pozitivă.

Limitările acestui studiu: studiul a fost observațional, non-intervențional, în care cele 27 unități de ATI participante din 9 țări au fost auto-selectate; deși nu toți pacienții care au dezvoltat pneumonie nosocomială au făcut obiectul unor hemoculturi, două din trei hemoculturi au fost ulterior obținute; a existat o diferență de cazuistică între centrele participante; autorii recunosc că o cohortă potrivită ar fi mai puternică, pentru a identifica factorii de risc independenți asociați cu episoade bacteriemice.

Referințe
1. Magret M, Lisboa T, MartinLoeches I, et al. Bacteremia is an independent risk factor for mortality in nosocomial pneumonia: a prospective and observational multicenter study. Crit Care. 2011;15:R62,18.

RO-ZER-00013

Este important ca un antibiotic să pătrundă în lichidul alveolar, atunci când se tratează HABP / VABP1

Un antibiotic trebuie să demonstreze o bună penetrare, pentru a ajunge la lichidul alveolar, care este sediul infecției2

Pătrunderea cu succes la nivel pulmonar, exprimată ca raportul dintre concentrația în lichidul alveolar (ELF- lichidul ce acoperă în peliculă fină suprafața alveolelor pulmonare) și concentrația plasmatică, este esențială în tratamentul HABP (pneumonie bacteriană dobândită în spital)/VABP (pneumonia bacteriană asociată ventilaţiei mecanice)2,3

Barierele fiziologice pot face penetrarea pulmonară dificilă1

Țesutul pulmonar infectat nu este la fel de permeabil ca țesutul sănătos.
Factorii selectați includ4:

Diferențe fizico-chimice

Liposolubilitatea, Greutate moleculară, Legarea de proteine plasmatice

Diferențe în caracteristicile specifice fiecărui pacient

Severitatea infecției, Permeabilitatea tisulară, Clearance-ul renal

AB, antibiotic; HABP, pneumonie bacteriană dobândită în spital; VABP, pneumonia bacteriană asociată ventilaţiei mecanice.

Referințe
1. Välitalo PAJ, Griffioen K, Rizk ML, et al. Structurebased prediction of antiinfective drug concentrations in the human lung epithelial lining fluid. Pharm Res. 2016;33:856867.
2. Xiao AJ, Miller BW, Huntington JA, Nicolau DP. Ceftolozane/tazobactam pharmacokinet- ic/pharmacodynamicderived dose justification for phase 3 studies in patients with nosocomial pneumonia. J Clin Pharmacol. 2016;56(1):5666.
3. Onufrak NJ, Forrest A, Gonzalez D. Pharmacokinetic and pharmacodynamic principles of antiinfective dosing. Clin Ther. 2016;38(9):19301947.
4. Jamal JA, AbdulAziz MH, Lipman J, Roberts JA. Defining antibiotic dosing in lung infec- tions. Clin Pulm Med. 2013;20:121128.

RO-ZER-00013

Administrarea adecvată şi la timp a antibioterapiei a influenţat mortalitatea

Pacienții cu VABP care primesc tratament inițial inadecvat au o probabilitate de 2 până la 3 ori mai mare să decedeze, în comparaţie cu cei ce primesc terapia inițială adecvată1

Întărzierea terapiei antimicrobiene adecvate poate supune pacienții cu VABP la un risc crescut de mortalitate intraspitalicească2*

Probabilitatea crescută a mortalităţii în cazurile de tratament întârziat vs administrat precoce este derivată dintr-o cohortă semnificativă de pacienți din SUA.
Probabilitatea se bazează pe calcule care implică șansele de deces cu terapia administrată precoce, cu tratament întârziat și riscul relativ de mortalitate în cazul VABP.

Limitări: Aceste date provin din modelarea dezvoltată pentru a fi utilizată în studiu. Deși ipotezele și aserțiunile fiecărui model sunt documentate, numeroase surse au fost utilizate și estimările specifice nu au fost întotdeauna disponibile în literatura de specialitate publicată.

* Întârzierea terapiei adecvate a fost definită ca inițierea antibioticelor microbiologic activ >2 zile după primirea susceptibilității. Date dintr-o analiză retrospectivă a peste 56.000 de pacienți spitalizați, cu infecții Gram-negative, din baza de date a spitalului Premier (iulie 2011 - septembrie 2014).3

VABP, pneumonia bacteriană asociată ventilației mecanice.

Referințe
1. Kuti EL, Patel AA, Coleman CI. Impact of inappropriate antibiotic therapy on mortality in patients with ventilatorassociated pneumonia and blood stream infection: a metaanalysis. J Crit Care. 2008;23(1):91100.
2. Tsalik EL, Li Y, Hudson LL, et al. Potential costeffectiveness of early identification of hospitalacquired infection in critically ill patients. Ann Am Thorac Soc. 2016;13(3):401413. 3. Bonine NG, Berger A, Altincatal A, et al. Impact of delayed appropriate antibiotic therapy on patient outcomes by antibiotic resistance status from serious Gramnegative bacterial infections. Am J Med Sci. 2019;357(2):103110.

RO-ZER-00013

Campanie dezvoltată cu sprijinul: