Povara bolii
pneumococice
este mare în rândul
adulţilor1
Streptococcus pneumoniae (pneumococ) este cel mai frecvent agent patogen responsabil pentru pneumonia comunitară.1
Este responsabil pentru
din cazurile de penumonie
comunitară (CAP),
reprezentând o cauză majoră
de internări și decese.
msd
msd
Streptococcus pneumoniae este pe primul loc în topul microorganismelor cauzale a pneumoniei comunitare.2
msd
Adaptat după: Torres, A., Cilloniz, C., Niederman, M.S. et al. Pneumonia. Nat Rev Dis Primers 7, 25 (2021).
msd
Distribuţia cazurilor de boală pneumococică confirmate per 100.000/locuitori din ţările membre UE/EEA, 20183
Multe țări din sudul și estul Europei au rate scăzute de raportare.3
Marea Britanie a raportat cel mai mare număr de cazuri, fiind urmată de Franța.3
msd
Sursa: Rapoarte din Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Islanda, Iralanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Marea Britanie.

Adaptat după: European Centre for Disease Prevention and Control. Invasive pneumococcal disease.
In: ECDC. Annual epidemiological report for 2018. Stockholm: ECDC; 2020.
msd
Posibilele motive ce pot explica
provocările în identificarea
etiologiei pneumoniei:
• Lipsa definiției Pneumoniei Comunitare (CAP)4
• Dificultatea în obținerea probelor din tractul respirator inferior5
• Utilizarea frecventă a antibioticelor înainte de diagnostic4
• Limitările tehnice ale testelor de diagnostic4
• Sensibilitate scăzută a anumitor teste de diagnostic5
msd
În România, 2017, rata standardizată a mortalităţii cauzată de pneumoniile infecţioase în rândul adulţiilor cu vârsta de peste 65 de ani a depăşit cu 7.4% rata mortalităţii cancerelor colorectale şi anale.6
msd
msd
Rata mortalităţii poate depăşi pragul de 20% în rândul pacienţilor vârstnici chiar şi atunci când este administrat tratamentul corespunzător cu antibiotic1,9
msd
msd
Paşi mici, dar importanţi
Aduceţi-le la cunoştință
80% dintre persoanele nevaccinate din categoriile la risc nu au fost informate despre recomandările de vaccinare anti-pneumococică.8‡
Recomandaţi vaccinarea
Pacienții sunt mai receptivi să se vaccineze anti-pneumococic atunci când vaccinarea este recomandată de către medicul curant.8
Discutaţi cu pacienţii
Discutați cu pacienții despre posibilele riscuri ale bolii pneumococice și despre importanța vaccinării.8
msd
msd
Datorită acoperirii largi și
scăderii incidenței serotipurilor
din PCV13 în rândul adulților,
PPV23 continuă să joace un rol
important în protecția adulților
împotriva BPI și PP.1
msd
‡ Belgia 2014–2018, n=111/138.7

CAP, Pneumonie comunitară
EU, Uniunea Europeană
EEA, Spațiul European Economic
ECDC, Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor
PCV13, vaccin pneumococic conjugat 13-valent
PPV23, vaccin pneumococic polizharidic 23-valent
BPI, Boală pneumococică invazivă
PP, Pneumonie Pneumococică
REFERINȚE:
  1. Falkenhorst G, Remschmidt C, Harder T, Hummers-Pradier E, Wichmann O, Bogdan C. Effectiveness of the 23-Valent Pneumococcal Polysaccharide Vaccine (PPV23) against Pneumococcal Disease in the Elderly: Systematic Review and Meta-Analysis. PLoS One. 2017;12(1):e0169368. Published 2017 Jan 6. doi:10.1371/journal.pone.0169368.
  2. Torres, A., Cilloniz, C., Niederman, M.S. et al. Pneumonia. Nat Rev Dis Primers 7, 25 (2021).
  3. European Centre for Disease Prevention and Control. Invasive pneumococcal disease. In: ECDC. Annual epidemiological report for 2018. Stockholm: ECDC; 2020.
  4. Welte T, Torres A, Nathwani D. Clinical and economic burden of community-acquired pneumonia among adults in Europe. Thorax. 2012;67: 71–79.
  5. Torres A, Cilloniz C, Niederman MS, Menéndez R, Chalmers JD, Wunderink RG, van der Poll T. Pneumonia. Nat Rev Dis Primers. 2021 Apr 8;7(1):25. doi: 10.1038/s41572-021-00259-0. PMID: 33833230.
  6. Eurostat. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/HLTH_CD_ASDR2__ custom_945225/default/table?lang=en. Ultima accesare: 17 mai 2021.
  7. Aliberti S, Mantero M, Mirsaeidi M, Blasi F. The role of vaccination in preventing pneumococcal disease in adults. Clin Microbiol Infect. 2014;20 Suppl 5(0 5):52_58. doi:10.1111/1469-0691.12518.
  8. Boey L, Bosmans E, Ferreira LB, et al. vaccination coverage of recommended vaccines and determinants of vaccination in at-risk groups. Hum Vaccin Immunother. 2020;16(9):2136-2143.

Povara Clinică a Bolii

REDUCEREA POVERII CLINICE A PNEUMONIEI PNEUMOCOCICE

Pneumonia pneumococică cu bacteriemie a fost definită printr-o hemocultură pozitivă pentru pneumococ. Cea fără bacteriemie a fost definită printr-o cultură de spută pozitivă pentru pneumococ și/sau un test urinar Binax® pozitiv pentru antigen fără o hemocultură pozitivă pentru pneumococ1 .

Design-ul studiului: O meta-analiză recentă a evaluat proporția pneumoniei pneumococice invazive și non-invazive în cazurile de CAP de orice cauză confirmată radiologic. Pneumonia pneumococică cu bacteriemie a fost definită printr-o hemocultură pozitivă pentru S. pneumoniae, iar cea fără bacteriemie a fost definită printr-o cultură de spută pozitivă pentru S. pneumoniae și/sau un test urinar Binax® pozitiv pentru antigen fără o hemocultură pozitivă pentru S. pneumoniae. Meta-analiza a inclus 28 de studii, predominant studii prospective din America de Nord și Europa ale etiologiei CAP la pacienții spitalizați1 .

CAP, Pneumonie comunitară

Referințe:

1. Said MA, Johnson HL, Nonyane BA, et al. Estimating the burden of pneumococcal pneumonia among adults: a systematic review and meta-analysis of diagnostic techniques. PLoS One. 2013;8(4):e60273. doi:10.1371/journal.pone.0060273.

Manifestările bolii

ÎNȚELEGEREA MANIFESTĂRILOR BOLII PNEUMOCOCICE (BP)1

Diagramă care are exclusiv scop ilustrativ — nu este desenată la scară.

Pneumonia pneumococică se referă la infecția și inflamația pulmonară cauzate de S.pneumoniae. În Europa și Statele Unite ale Americii, se estimează că S. pneumoniae determină aproximativ 30%-50% dintre cazurile de pneumonie comunitară (CAP) ale adulților care au necesitat spitalizare1 . Proporția cazurilor de pneumonie cauzate de S. pneumoniae poate varia în funcție de o serie de factori, cum ar fi metoda de diagnostic și contextul clinic2 .

Boala pneumococică invazivă (BPI) este definită printr-o infecție cu S. pneumoniae izolată din spații sau fluide ale corpului de obicei sterile (de exemplu, sânge sau lichid cefalorahidian [LCR]). Manifestările clinice majore ale BPI sunt pneumonia cu bacteriemie, bacteriemia și meningita1,3.

Boala pneumococică neinvazivă se referă la o infecție cu S. pneumoniae izolată din spută4 .

Pneumonia pneumococică fără bacteriemie este mai frecventă decât pneumonia cu bacteriemie, însă diagnosticul acesteia este dificil cu ajutorul testelor diagnostice de rutină5 . Menționăm că există și alte forme neinvazive ale bolii pneumococice, printre care sinuzita și bronșita 1 .

BPI. boală pneumococică invazivă
LCR, lichid cefalorahidian

Referințe:

1. 1. World Health Organization. Wkly Epidemiol Rec. 2012;87:129–144. 2. Steel HC et al. Mediators Inflamm. 2013;2013:490346. 3. Musher DM, Thorner AR. N Engl J Med. 2014;371:1619–1628. 4. Watt JP et al. Epidemiol Infect. 2010;138:1796–1803. 5. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Pneumococcal disease. In: Hamborsky J et al, eds. Epidemiology and Prevention of Vaccine-Preventable Diseases. 13th ed. Public Health Foundation; 2015:279−296. 6. CDC. Manual for the Surveillance of Vaccine-Preventable Diseases (5th Edition, 2012). Chapter 11. cdc.gov/vaccines/pubs/surv-manual/chpt11-pneumo.html. Accessed July 10, 2013. 7. Jackson LA. Pneumococcal polysaccharide vaccines. In: Plotkin SA, Orenstein WA, Offit PA (eds). Vaccines. 6th ed. Philadelphia, PA: WB Saunders Company; 2013:542–572.

Mortalitatea globală asociată

MORTALITATEA GLOBALĂ ASOCIATĂ CU BOALA PNEUMOCOCICĂ

  • Conform unei estimări OMS din anul 2002, în întreaga lume apar anual ~1,6 milioane de cazuri de boală pneumococică letală, majoritatea la sugari și la vârstnici1

  • Conform estimărilor Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors Study (Studiul poverii globale a bolii, al vătămărilor și factorilor de risc) din anul 2010, 2

    – Pneumonia pneumococică a cauzat ~827 300 de decese (12.1 per 100,000)

    – Meningita pneumococică a cauzat ~118 400 de decese (1.7 per 100,000)

  • Estimările poverii globale a bolii variază1,2

OMS, Organizația Mondială a Sănătății

Referințe:

1. WHO. Wkly Epidemiol Rec. 2008;83:373-384. 2. Lozano R et al. Lancet. 2012;380:2095-2128.

Rata incidenței BPI

RATA INCIDENȚEI PNEUMONIILOR CREȘTE ODATĂ CU VÂRSTA ȘI CU ANUMITE AFECȚIUNI CRONICE1

Rata Incidenței BPI, Statele Unite, 2006-2010a

Design-ul studiului:

Studiu de cohortă retrospectiv care a analizat date de la 1 ianuarie 2006 până la 31 decembrie 2010 din 3 baze de date privind cererile de îngrijire de sănătate reprezentând >35 de milioane de adulți asigurați.

BPI = Boală pneumococică invazivă

Referințe:

1. Shea KM et al. Open Forum Infect Dis. Spring 2014;1:1–9. Shea KM et al, Rates of pneumococcal disease in adults with chronic medical conditions, Open Forum Infect Dis, 2014, Vol. 1, issue 1, p1–9.

Grupele de risc în funcție de comorbidități

AFECȚIUNI CRONICE MULTIPLE

Riscul de pneumonie de orice cauză, pneumonie pneumococică și BPI crește odată cu numărul factorilor de risc și tipul acestora1

Într-un studiu comparativ al datelor care a analizat riscul de boli pneumococice la pacienții adulți cu afecțiuni medicale subiacente multiple în comparație cu adulții sănătoși:

Pacienții cu vârsta între 18 și 49 de ani cu ≥3 afecțiuni cronice au:

Un risc de pneumonie pneumococică de

Pacienții cu vârsta între 50 și 64 de ani cu ≥3 afecțiuni cronice au:

Un risc de pneumonie pneumococică de

Pacienții cu vârsta ≥65 de ani cu ≥3 afecțiuni cronice au:

Un risc de pneumonie pneumococică de

Riscul a variat în funcție de durata/severitatea afecțiunilor medicale subiacente și de vârsta persoanei respective.

BPI = Boală pneumococică invazivă
a Într-o analiză comparativă a datelor, au fost determinate riscurile relative ala pacienților cu factori de risc pentru bolile pneumococice comparativ cu cei fără acești factori de risc. Rapoartele au fost prezentate sub formă de tabel (excluzând publicațiile anterioare anului 2008 sau cu date anterioare anului 2000) și au fost utilizate pentru a discuta despre riscul de infecție pneumococică la pacienții cu acești factori de risc1 .
b O parte din factorii de risc incluși în studiu au fost bolile cardiace cronice, boala respiratorie cronică și diabetul zaharat1

Referințe:

1. Torres A, Blasi F, Dartois N, et al. Which individuals are at increased risk of pneumococcal disease and why? Impact of COPD, asthma, smoking, diabetes, and/or chronic heart disease on community-acquired pneumonia and invasive pneumococcal disease.Thorax. 2015;70(10):984–989.